Curcubeul în mitologie

Se spune că în Grecia Antică, unde toate fenomenele naturale erau personificate întruchipând zei sau zeițe, cea considerată ca simbol personificat al curcubeului, mesageră între zei și oameni, era Zeița Iris.

Penetrând bolta cerească, Zeița Iris dădea la o parte în fiecare seară perdeaua ce o acoperea, făcând să apară stelele.

În mitologie, Zeița Iris era reprezentată ca tânără fecioară cu aripi de aur. Era mesagera cerurilor, ce zbura cu viteza vântului de la un orizont la celălalt, și chiar în străfundul mării.

Caduceul (toiagul) pe care-l poartă Iris indică faptul că zeița avea puteri tămăduitoare, schimbându-și uneori identitatea cu cea a lui Hermes, zeul comerțului, zborului și al hoților, sau cu cea a lui Mercur, care la rândul său, ca și Hermes, era Zeul comerțului, negustorilor.

Incașii credeau despre curcubeu că era un dar de la Zeul Soare, iar arabii vedeau curcubeul ca pe o tapiserie cerească țesută de vântul ce bătea dinspre sud.

Atât înțelepții Norse cât și cei din tribul Navajo sperau că arcul multicolor ce se forma pe cer, era un pod între cer și pământ.

O legendă kenyană spune că Dumnezeu a creat două curcubeie, unul bărbat și celălalt femeie, ambele trebuind să lucreze împreună pentru a opri ploaia. Japonezii considerau curcubeul ca fiind „podul plutitor al cerurilor”, iar indienii nord-americani credeau despre curcubeu că era Calea Sufletelor.

Frecvent, curcubeul este asociat cu numele Căii Lactee. Numele Căii Lactee în arabă se traduce prin Poarta Cerului, iar în rusă curcubeu înseamnă „poarta cerului”. Alte culturi afirmă că spectrul unui curcubeu numără sute sau chiar mii de culori.

Există însă și un mit germanic, în care curcubeul este „vasul” pe care Divinitatea l-a folosit atunci când a colorat penajul păsărilor. Pentru groenlandezi, curcubeul este „tivul hainei divinității”, iar pentru vechii galezi era „jilțul” zeiței Ceridwen, zeița celtă a schimbării formelor și a inspirației poetice.

Tradiția medievală germană considera că înainte cu patruzeci de ani de sfârșitul lumii nu va mai apare curcubeul. De aceea oamenii se simțeau mângâiați ori de câte ori vedeau curcubeul pe cer.

Numele de Iris a supraviețuit astăzi ca nume de floare, precum și numele acelui cerc de culori din jurul punctului negru din mijlocul ochilor.

*

Descoperă sursa de inspirație pentru proiectele tale la AlidArt Design!

RĂMÂI APROAPE!